Despre plecări neașteptate. Când ce e corect este, în același timp, greșit

Mă gândesc la cum ne hrănim cu dramele altor oameni. Câștigăm bani din dramele altora. Ne plătim cafeaua, vacanțele, facturile din ele. Ca și cum i-am mai lovi o dată, când deja se află sufletește cu mult sub nivelul mării. Pe cale să zacă în propriile ruine, din care vor renaște mai disfuncționali decât oricând. 

Despre aparențe și conexiuni. Doamna care mi-a adus primăvara

Doamna Georgeta pare o femeie simplă – parcă regăsesc câte ceva din mama în ea -,  însă odată ce se apucă să vorbească despre ce face, despre cum pasiunea i-a marcat cumva viața, îi apare în ochi o sclipire care mă face să mă gândesc la cât de grozavă trebuie să fi fost când era de vârsta mea.