Când am început să scriu textul ăsta, aveam în minte câteva paragrafe pe care să le pun pe story, pe contul meu de Instagram. Știu că discuția despre vaccinare, în general, este una sensibilă, însă cred că e important să normalizăm discuția despre vaccinarea ca metodă de prevenție. Așadar, here it goes: astăzi m-am vaccinat cu prima doză de vaccin anti-HPV.
Îmi doream să fac asta de niște ani buni, însă cel mai mult mă împiedicase costul ridicat. Când verificasem, acum câțiva ani, fiecare doză costa puțin peste 900 lei – adică o schemă completă era undeva cât jumătate de salariu mediu la nivel de București. Acum, însă, lucrurile s-au mai aliniat puțin; poate că prețul a scăzut și prin prisma faptului că vaccinarea este acum compensată în proporție de 50%, pentru categoria de vârstă 27 – 45 de ani.
În plus, de câteva săptămâni, vârsta pentru vaccinarea gratuită a urcat până la 26 de ani. Atât pentru băieți, cât și pentru fete.
Vaccinarea în 3 pași simpli
Vaccinul se face în trei etape. A doua doză se face la două luni de la prima, iar a treia la șase luni distanță. În cazul meu, undeva prin decembrie ar trebui să fiu vaccinată complet.
Vaccinul se numește Gardasil 9. Prima doză a costat 303 RON și am rezervat-o într-o farmacie de lângă clinica unde am medicul de familie. Cred că prețul este reglementat, pentru că l-am văzut și pe site-ul altor farmacii la același preț, adică 606 RON fără compensare. N-am găsit această informație pe undeva, așadar este doar o presupunere,
Din păcate, în țara noastră, doar 7% dintre adulți și 5% dintre copiii lor sunt vaccinați împotriva HPV, arată rapoartele europene, conform Știrile ProTV, iar aproximativ 9 din 10 respondenți susțin că nu sunt vaccinați împotriva virusului HPV deoarece nu le-a fost recomandat. Astfel, țara noastră se confruntă cu un număr foarte mare de decese cauzate de cancerul de col uterin. Asta deși peste 2.8 milioane de femei ar beneficia în țara noastră de măsura compensării cu 50% a vaccinului împotriva HPV, conform informațiilor dintr-un articol publicat pe Hotnews.ro în septembrie 2024.
În ceea ce privește prevenția, am căutat să văd dacă există articole privind numărul femeilor care fac testarea Babeș-Papanicolau și a celorlalte investigații specifice, însă nu am găsit informații în acest sens. Având în vedere că investigații precum Colposcopia sau genotiparea HPV costă niște sute bune de lei în clinici precum Regina Maria, aș fi curioasă să știu cam câte femei fac / își permit să facă pachetul complet de investigații în țara noastră. Sau dacă aceste investigații se pot face decontate prin CAS și care sunt timpii de așteptare.
De ce am decis să mă vaccinez?
- Pentru că vaccinul duce la prevenția bolilor asociate acestui virus, mai ales la tulpinile cu cel mai ridicat risc.
- Din cele peste 120 de tipuri de Virus Papilloma Uman (HPV), aproximativ 15 pot cauza cancer de col uterin și se asociază cu alte cancere, conform Institutului Național de Sănătate Publică, citat de RFI, iar din prospectul vaccinului reiese că acesta te protejează de 9 tulpini principale.
- Pentru că România are una dintre cele mai ridicate rate de mortalitate prin cancer de col uterin din Uniunea Europeană – de trei ori mai mare comparativ cu UE.
- Pentru că este una din puținele forme de cancer ce pot fi prevenite prin vaccin și screening și, cum zicea diriginta mea din generală, „mai bine să previi decât să combați”.
- Pentru că, la noi în țară, 3.500 de femei sunt diagnosticate anual cu cancer de col uterin, iar 1.800 dintre ele își pierd anual viața din această cauză.
Cum procedez dacă vreau să mă vaccinez?
Eu am fost la controlul de specialitate anual, unde, după testarea Papanicolau și restul probelor, urmate de o genotipare specifică, care a costat 500 lei, și o colposcopie, am avut discuția despre vaccinare. Medicul de acolo, dintr-o clinică privată, mi-a dat o recomandare de vaccinare cu care să merg la medicul de familie.
Însă doctorița mea de familie mi-a zis că nu este neapărat necesară acea recomandare de la un medic ginecolog, pentru că, la urma urmei, ea este cea care eliberează rețeta. Mi-a dat trimiterea pentru prima doză – atenție, însă: aceasta este valabilă doar 30 de zile. Deci trebuie folosită neapărat în termenul acesta pentru achiziția dozei. Cu ea am mers într-o farmacie și, în baza ei și a validării cardului de sănătate, mi s-a eliberat prima doză de vaccin.
Din câte am înțeles de la farmacistă și de la medicul meu de familie, au cam început să nu mai fie probleme cu stocurile, deci ar trebui să se cam găsească pe la farmacii. Dacă nu se face vaccinarea în ziua ridicării din farmacie, vaccinul trebuie ținut la temperaturi scăzute. Eu am preferat să le coordonez, cât să nu mă plimb cu vaccinul în ghiozdan la temperaturi de 37 de grade și să stau apoi cu inima îndoită că poate nu l-am stocat corespunzător.
De aceea, am lăsat rețeta la farmacie, să îmi pot rezerva doza, și am optat să îl ridic de acolo în dimineața programării la medic și nu a fost absolut nicio problemă. Următoarea doză o voi face undeva peste două luni. De fiecare dată, procedura este aceeași: întâi se merge la medicul de familie care emite rețeta, iar apoi în baza rețetei, farmacia eliberează doza cu 50% reducere. Al treilea pas este revenirea la medicul de familie, care administrează vaccinul. Durează mai puțin de 1 minut.
Reacții adverse – yay or nay?
Am luat următoarele date din prospectul vaccinului – aceleași informații pe care le citisem rapid înainte să fac, pentru că voiam să văd ce contraindicații are. Principala mea temere a fost legată de posibilitatea unor reacții precum umflarea limbii, dar asta doar pentru că am eu un istoric cu antecedente de reacții alergice la anumite medicamente și la o serie de alergeni. Iar în cazuri de genul trebuie să urmez o schemă anume înainte, recomandată de medicul alergolog.
Însă atât medicul alergolog, cât și medicul de familie, m-au asigurat că singura reacție care ar putea să apară la vaccinul anti-HPV este o mică durere sau umflătură în locul unde a fost administrat vaccinul.
Mai mult de atât, Agenția Europeană a Medicamentelor a realizat un studiu clinic care a inclus 640 persoane cu vârsta de 27 până la 45 ani și 570 persoane cu vârsta de 16 până la 26 ani cărora li s-a administrat Gardasil 9, iar profilul de siguranță al Gardasil 9 a fost
comparabil între cele două grupuri de vârstă.
Cele mai fecvente reacţii adverse observate la Gardasil 9 au fost reacţii adverse la locul de injectare (84,8 % dintre persoanele vaccinate, în decurs de 5 zile după oricare dintre administrări) şi cefalee (13,2 % dintre persoanele vaccinate, în decurs de 15 zile după oricare dintre administrări). Aceste reacţii adverse au fost, în general, de intensitate uşoară sau moderată.
Cu toate astea, niște ore bune mai târziu, pot confirma că nu simt nici măcar acest disconfort local.
Câteva informații despre vaccinul anti-HPV
- Gardasil 9 este un vaccin pentru copii și adolescenți începând cu vârsta de 9 ani şi pentru adulţi. El se administrează pentru a proteja împotriva bolilor determinate de papilomavirusul uman (HPV) tipurile 6, 11, 16, 18, 31, 33, 45, 52 şi 58.
- Aceste boli includ leziunile precanceroase şi cancerele organelor genitale feminine (col uterin, vulvă şi vagin), leziunile precanceroase şi cancerele anusului şi verucile genitale la bărbaţi şi femei.
- Gardasil 9 a fost studiat la persoane de sex masculin cu vârsta de 9 până la 26 ani şi de sex feminin cu vârsta de 9 până la 45 ani.
- Gardasil 9 oferă protecţie împotriva tipurilor de HPV care provoacă cele mai multe cazuri de astfel de boli.
- Gardasil 9 are scopul de a preveni apariţia acestor boli. Vaccinul nu este utilizat pentru a trata bolile determinate de HPV. Gardasil 9 nu are niciun efect la persoanele care deja prezintă o infecţie persistentă sau boală asociată oricărui tip de HPV din vaccin.
- Cu toate acestea, la persoanele care sunt deja infectate cu unul sau mai multe tipuri de HPV din vaccin, Gardasil 9 poate proteja în continuare împotriva bolilor asociate cu celelalte tipuri de HPV din vaccin.
- Gardasil 9 nu poate produce bolile determinate de HPV.
- După vaccinarea unei persoane cu Gardasil 9, sistemul imunitar (sistemul natural de apărare al organismului) stimulează formarea de anticorpi împotriva celor nouă tipuri de HPV din componenţa vaccinului, pentru a ajuta la protecţia împotriva bolilor cauzate de aceste tipuri virale.
- Dacă vi se administrează o primă doză de Gardasil 9, trebuie să încheiaţi schema completă de vaccinare tot cu Gardasil 9.
Câte femei s-au vaccinat în România din 2023
Potrivit unui raport postat pe site-ul Institutului Național de Sănătate Publică, în perioada 1 decembrie 2023 – 31 decembrie 2024, în țara noastră s-au vaccinat 94.497 persoane, dintre care 73.756 femei.
Vârsta media este de 22 de ani, iar 45% dintre persoane provin din grupa de vârstă 19 – 45 de ani. Cele mai multe persoane care și-au demarat schema de vaccinare în perioada analizată au domiciliul în municipiul București (21.593; 23%), urmat de Cluj (6.551; 7%), Timiș (4.387; 5%), Prahova (4.203; 4%) și Ilfov (4.127; 4%).
„Implementarea strategiilor de compensare a condus la o absorbție crescută a vaccinului HPV în special în rândul femeilor adulte, cele mai multe doze fiind utilizate în acest grup populațional, rezultat care a fost așteptat în condițiile în care adolescentele au beneficiat de vaccinare în cadrul Programului Național de Vaccinare încă din anul 2020”, se precizează în raportul INSP.
Ce înseamnă asta? Că vaccinarea se face, în prezent, mai ales de către persoanele care au puterea de decizie asupra propriului corp, pentru că în cazul minorilor, vaccinarea se face cu acordul părinților sau a reprezentanților legali. Nefiind un vaccin obligatoriu, părintele este cel care decide dacă copilul lor va fi sau nu protejat împotriva tulpinilor HPV.
Conform Hotnews.ro, în țara noastră sunt aproape 1 milion de fete cu vârsta de până la 18 ani care sunt eligibile pentru vaccin: 429.660 au între 11-14 ani și 515.278 au între 15 și 18 ani. Dintre acestea, doar 100.000 au beneficiat, însă, de vaccin.
Atenție, însă!
Agenția Europeană a Medicamentelor avertizează că vaccinarea nu este un substitut pentru examenul medical cervical periodic, de rutină. Deoarece niciun vaccin nu este 100 % eficace, iar Gardasil 9 nu asigură protecţie împotriva tuturor tipurilor de HPV sau împotriva infecţiilor cu HPV existente la momentul vaccinării, examenul medical cervical periodic de rutină este extrem de important şi trebuie urmate recomandările locale.
Studiu: În Noua Zeelandă, vaccinarea HPV a redus cu peste 65% cazurile de cancer de col uterin
Sunt țări, precum Noua Zeelandă, care au implementat acest program de vaccinare încă din 2008, iar după aproape 20 de ani, au început să colecteze date privind eficiența.
Astfel, un studiu realizat la Universitatea Otago din Noua Zeelandă și publicat în The Journal of the Royal Society a urmărit să determine care este impactul programului de vaccinare anti-HPV. Cercetătorii au comparat informațiile din Programul Național de Screening pentru Cancerul de Col Uterin cu cele din registrul național de vaccinare și incidența anomaliilor detectate.
Ce au descoperit?
Ei bine, în urma vaccinării, a scăzut cu două treimi numărul cazurilor cu cancer de col uterin, iar o treime dintre persoane este mai puțin predispusă să dezvolte modificări precanceroase pe col, care să necesite tratament medical. Cel mai mare beneficiu s-a remarcat în rândul celor vaccinați la o vârstă mai mică, ceea ce indică eficiența vaccinării în cazul persoanelor cu vârsta sub 16 ani.
Și Organizația Mondială a Sănătății recomandă campanii de vaccinare a fetelor din grupa de vârstă 11-14 ani, întrucât beneficiul maxim este obținut atunci când vaccinul este administrat înainte de debutul vieții sexuale. Anumite țări, între care recent și România, au extins vaccinarea și la băieți, având în vedere că ei sunt cei care transmit virusul.
Prevenția, făcută din propria locuință, în Anglia
Sunt conștientă că acest cost de aproape 1.000 de lei poate reprezenta un impediment pentru femeile din anumite categorii sociale, astfel că vaccinarea devine un lux pe care, din păcate, nu și-l permit. Ce ar funcționa în acest caz? Un program de screening național, de educație și prevenție.
Explic imediat mai jos.
În timp ce documentam acest text, mi-a apărut în feed o știre de la BBC News apărută chiar astăzi (n.r – 24 iunie 2025). Din luna ianuarie 2026, autoritățile din Anglia le vor oferi femeilor kituri pentru testarea HPV pe care să le facă acasă, întrucât la nivelul întregii țări sunt în jur de 5 milioane de femei care nu și-au făcut recent investigațiile.
Astfel, Departamentul de Sănătate din Anglia a precizat că această strategie de prevenție va ajuta acele femei care amână să își facă investigațiile de rușine, din cauza disconfortului, a lipsei de timp sau a îngrijorărilor de natură religioasă sau socială.
NHS Anglia vrea, astfel, să crească la 80% rata de screening, în contextul în care în prezent doar 68.8% au făcut analize în acest sens. Kiturile vor fi transmise într-un ambalaj discret, iar transmiterea lor înapoi spre laboratoare va fi gratuită. În cazul femeilor depistate cu tulpini HPV, acestea vor fi programate la medic, pentru un control de specialitate.
Tentativă eșuată de vaccinare gratuită în România, în 2008
Conform Hotnews.ro, Marea Britanie a fost prima țară din Europa care a introdus vaccinarea împotriva HPV la fete încă din 2008, iar la băieți din 2013. În 2008, la scurt timp după Marea Britanie, România a fost una dintre primele țări europene care introduceau vaccinarea gratuită împotriva HPV a fetelor cu vârsta între 9 și 11 ani.
Campania de vaccinare de atunci a fost însă un eșec total. Din 110.000 de eleve cu vârsta între 9 şi 11 ani care reprezentau grupul-țintă ce urma a fi vaccinat, doar 2%, adică 2.600 de fete, s-au vaccinat.
Au mai durat 12 ani până când lucrurile s-au schimbat la noi. În 2020, România a introdus vaccinarea gratuită împotriva HPV a fetelor și adolescentelor. Din decembrie 2023, vaccinul este compensat 100% și pentru băieții cu vârsta de până la 18 ani și 50% pentru femeile între 19 și 45 de ani, iar din luna mai 2025, vârsta gratuității a crescut până la 26 de ani.
Alta's World 