Pentru tine, de 1000 de ori

Sper că ne mai întâlnim pe malul mării,
acolo, în Eforii, unde ne-am petrecut fiecare vacanță de vară, până ai intrat tu la facultate.
Sper că ne mai întâlnim în serile alea când împărțeam aceeași cameră și am plâns amândoi la Hachiko.
Sper că ne mai întâlnim în ziua în care am făcut 18 ani
și mi-ai prezentat-o, pentru prima oară, pe cea care avea să îți devină soție.
Sper că ne mai întâlnim în sufrageria casei în care am crescut,
când ne jucam ping-pong pe masa de 12 persoane
și ascundeam de mama bibelourile sparte.
Sper că ne mai întâlnim în serile alea când plecam afară
după ce intra mama la schimbul trei, iar tu mă acopereai.
Sper că ne mai întâlnim în ziua în care ai zis „DA”
și eu am plâns de fericire pentru că te vedeam fericit.
Sper că ne mai întâlnim în ziua aia în care mi-ai adus de la școală
primele cărți pentru copii și m-ai învățat să citesc.
Sper că ne mai întâlnim în anul în care m-ai mituit să citesc „Baltagul”, ca să ți-l povestesc și ție pentru Capacitate.
Sper să ne mai întâlnim în clipa în care am aflat că vei fi tată
și în ziua în care mi-ai spus c-am devenit mătușa unei fetițe.
Sper că ne mai întâlnim într-un weekend din ăla random,
ca ultima sâmbătă, în care am stat la masă și am vorbit banalități.
Sper că ne mai întâlnim în momentul ăla în care eu am încetat să mai fiu o pârâcioasă, iar tu ai început să mă iei cu tine peste tot. Așa că am devenit prieteni.
Sper că ne mai întâlnim. Pentru că deja îți simt absența.
Ne vedem azi? Ieri? Mâine? Hai să ne întâlnim pentru totdeauna.